"Investiţiile bazate pe criterii verzi deja ajung în reglementări"

Reporter: Sustenabilitatea este din ce în ce mai mult văzută ca un mindset. Cât de importantă consideraţi că este sustenabilitatea în afaceri?

Alexandru Stânean: Este vizibil un mindset, este o abordare, o înclinare, dar ideile şi planurile trebuie să devină acţiuni. Nu doar să discutăm des­pre sustenabilitate, să facem proiecţii şi strategii, ci să acţionăm şi să implementăm.

Din această perspectivă avem des­tul de mult de recuperat în România. Avem companiile mari, multinaţionalele mai ales, care au transpus intern strategiile de dezvoltare durabilă practicate la nivel internaţional de grupurile-mamă. Pentru că acest trend a fost impus mai devreme în cultura lor organizaţională, şi avansul acestor firme este mai mare. Dimensiunea acestor business-uri, puterea lor financiară, reprezintă un atu, dar nu este determinant sau definitoriu. Ca revers al medaliei, mărimea afacerii nu poate fi o scuză pentru lipsa de implicare.

Este un mindset comod de multe ori, dar în acelaşi timp şi coroziv, deoarece unele companii se gândesc că sunt prea mici pentru a avea un impact semnificativ sau că nu schimbă nimic dacă ele devin sustenabile atâta vreme cât sistemul în ansamblul său rămâne imobil. Dar din acţiuni mici, adunate, rezultă efecte mari. Şi avem dovada în demersuri ale unor companii mici şi mijlocii care, pe măsura puterii lor financiare şi organizaţionale, dar cu extrem de multă creativitate, reuşesc să desfăşoare campanii pline de beneficii în zonele de mediu sau sociale.

Noi am avut de la început o abordare directă, în care sustenabilitatea şi afacerile noastre zilnice se întrepătrund şi se completează. Am operaţionalizat sustenabilitatea. O aplicăm de la procese simple până la programe multi-anuale de dezvoltare. Învăţăm şi descoperim constant noi opţiuni care aduc îmbunătăţiri, cu un impact imediat în obiectivele noastre pe termen scurt. Cu atenţie, deschidere şi analiza detaliilor pot fi identificate o multitudine de instrumente care pot fi integrate în fluxurile obişnuite pentru că plas­ticul, gestionat responsabil, este sustenabil prin natura lui datorită posibilităţilor de reciclare.

O strategie solidă şi coerentă pentru dezvoltarea durabilă trebuie integrată la toate nivelurile: în producţie, în politica de personal sau în zona de eficienţă energetică. Iar mai departe ne extindem cu aceeaşi abordare în cercuri concentrice. Treptat, prin reglementări sau criterii de investiţii, sustenabilitatea trebuie să ajungă filosofie de business. De la un punct încolo, sus­tenabilitatea în business nu va mai fi opţională dacă ne pasă de bunăstarea afacerilor noastre. Va deveni criteriu de selecţie.

Reporter: Consideraţi că firmele vor fi nevoite să accepte o reducere a eficienţei pentru a fi sustenabile?

Alexandru Stânean: Perspectiva unui antagonism între eficienţă şi sustenabilitate este greşită. Nu este o povară decât dacă cineva o transformă în dificultate, prin planuri nerealiste sau acţiuni grăbite. Am spus-o cu fiecare ocazie: sustenabilitatea nu e o piedică şi nici o povară.

În multe aspecte, sustenabilitatea este o oportunitate de creştere a eficienţei companiei. Alocarea optimă a resurselor, de orice natură, reducerea risipei, nu pot decât să crească eficienţa. Secretul este să nu ai aşteptări nerealiste sau o abordare pe termen scurt. Aici intervine analiza internă care ne poate indica puterea companiei de a se implica şi de a susţine proiecte de acest gen. Cel mai mult ajută când există o strategie sau cel puţin câteva principii directoare care să ghideze mai apoi evoluţia. Companiile au, de obicei, bugete de sponsorizare şi alocarea resurselor din acest buget în funcţie acele obiective de sustenabilitate reprezintă soluţii fără impact major asupra parametrilor financiari. Este ceea ce numim CSR (responsabilitate sociala corporativă), parte integrantă din sus­tenabilitate/ESG.

Soluţii de aceeaşi natură, ceea ce am numi low-cost într-un sens pozitiv al termenului, pot fi aplicate în programele destinate angajaţilor. Dezideratul oricărei companii ar trebui să fie acela de a fi un angajator atractiv, iar în condiţiile unui deficit de forţă de muncă, eforturile ar trebui să fie şi mai mari. Se pot pune la punct multe politici sustenabile, corecte, bazate pe egalitate de gen, de rasă, incluziune şi etică, de pildă, prin implementarea unui program al avertizorilor de integritate.

Procedurile prietenoase pentru management-ul deşeurilor, al colectării selective reprezintă tot acţiuni la îndemână. O mână de ajutor în această privinţă se poate obţine prin parteneriate cu organizaţii non-profit care pot ajuta companiile în demersurile lor. Sunt multe exemple în acest sens: amenajarea de zone dedicate donaţiilor în obiecte, colectării de materiale reciclabile sau organizarea de acţiuni în parteneriat cu voluntari din rândul colegilor. Noi am avut colaborări fructuoase, parteneriate pe zona de mediu, cum a fost cel cu Tăşuleasa Social, alături de care am plantat 25.000 de puieţi.

În general am făcut investiţii cu componentă sustenabilă pe care nu le-am privit niciodată ca un pericol asupra eficienţei. Sunt proiecte care chiar ne aduc reduceri de costuri sau sunt parte integrantă din vânzări (reciclare, ţevi cu material reciclat, ambalaje biodegradabile) şi ne măresc eficienţa energetică prin utilizarea resurselor regenerabile.

Citește interviul integral aici.

Te-ar putea interesa